PM Xanana hetan Prémiu Karreira iha Gala Lusofonia Featured

By Mariano Mendonca Outubru 19, 2024 253
Foto:Media GPM. Foto:Media GPM.

DILI: Primeiru-Ministru (PM), Kay Rala Xanana Gusmão, hamutuk ho personalidade 14 seluk, simu Prémiu Karreira iha Gala VIII edisaun Prémiu Lusofonia 2024. Programa ne’e organiza husi parseria Comunidade dos Países de Língua Portuguesa (CPLP) no Kâmara Munisipál Cascais nian.

Prémiu Karreira ne’e entrega direta husi Sekretáriu Ezekutivu CPLP, Zacarias Albano da Costa ho Mentora Gala Prémiu Losofonia, Isabel Leitão, iha salaun Preto e Prata, Casino Estoril, Lisboa, Sábadu (12/10).

Komunikadu ne'ebé diáriu ne’e asesu hateten, PM Xanana espresa sentimentu nakonu ho emosaun tanba bele integra iha lista boot hamutuk ho personalidade sira galardoadas, dezde kriasaun prémiu ne’e iha tinan 2017.

Maski nune’e, Xanana Gusmão konsidera prémiu ne’e ninia na’in loloos mak povu Timor Leste! Tanba povu Timor-Leste mak luta ba integridade nasaun nian, sakrifika aan ba libertasaun povu ho nia territóriu.

Nia deklara, ninia papél maka lidera luta libertasaun no independénsia ne’e, maibé tuir loloos ne’e povu mak lidera nia.

“Feto,  mane, jerasaun foun no labarik sira iha ha’u nia nasaun mak inspira ha’u, sira mak fó forsa no esperansa bá ha’u. Sira nunka husik ha’u rende iha momentu sira difísil durante ha’u-nia viazen, sira mak halo ha’u onradu iha loron ohin,” dehan komunikadu ne'e.

Buat ne’ebé akontese iha era independénsia, ne’e ekontese mós iha tinan 22 ikus iha momentu ida ne’ebé nasaun ne’e dezenvolve-an sai hosi rai rahun. La ho povu Timor ninia reziliénsia no brani, nunka bele sai nasaun ida ne’ebé mak ko’alia Lian Portugés ne’ebé nu’udár orgullu ida, hanesan nasaun demokrátiku, dinámiku no pás iha prosesu viazen bá progressu.

Xanana hatutan, se de’it mak la kompriende valór husi komunidade ne’ebé ko’alia lian Portugés, la kompriende mós sentidu husi amizade no solidariedade sem dezprovida konveniénsia.

“Universu Lían Portugés ho Lusofonia iha dimensaun mehi no mehi boot liu hotu-hotu ne’ebé sei la hotu, nu’udár epígrafe iha Gala ida ne’e, no ha’u fiar!,” dehan komunikadu.

Mehi Lusofonia ne’e, hatuur relasaun kle’an liu husi halibur ema hotu-hotu iha Lian no kultura, hanesan mós mehi ida bá liberdade ema Timor nian, hamutuk muda mehi ne’e sai realidade.

Valór sira amizade nian no defeza bá injustisa ne’ebé mak mundu tomak kestiona, espesialmente iha nasaun sira mak ko’alia Lian Portugés, ida-ne’e duni mak ajuda tebes TL nia viazen hodi mai to’o iha momentu eventu ida-ne’e.

Valór sira ne’ebé oras-ne’e daudaun povu Timor komunga, sai hanesan valór ne’ebé sei kontinua kuda metin bá jerasaun foun sira. Valór sira ne’ebé seidauk implementa no ema haluha ona iha mundu, ida-ne’e mak tenke luta atu kontinua defende.

“Tanba ne’e, ita tenke utiliza Lian Portugés hanesan ita-nia identidade komún atu haklaken mensazen dame nian no bele bolu atensaun bá mundu tomak,” nia dehan.

Aproveita oprtunidade ida-ne’e bainhira Sekretáriu Jerál Organizasaun Nasaun Unidas ho nia nasionalidade Portugueza no oras-ne’e hanesan mós sidadaun Timor, lidera komunidade internasionál ne’ebé enfrenta hela inserteza, dezafiu no nakonu ho ameasa oioin, valór sira Lusofonia importante-liu iha tempu ohin loron nian.

Xanana hein katak legadu fundamentál ne’ebé komunidade ne’e husik hela kultura, valór sira, Lingua no fiar, bele halo ema hotu-hotu halibur-malu bá objetivu justa. Aproveita oportunidade ida-ne’e PM mós anunsia katak iha fulan Juñu 2025, Timor-Leste sei sai hanesan uma na’in bá 4.ª edisaun Konferénsia Komunidade Luso Aziátika.

Ida-ne’e la’ós de’it tanba Timor-Leste hanesan nasaun membru bá CPLP ne’ebé hatuur aan iha Oriente, maibé mós tanba TL konsidera importnate tebes atu respeita komunidade luso-aziátika, desendente hosi antigu mariñeiru no antigu soldadu Portugés hanesan aventurada atu deskobre rejiaun ne’e no konsege sobrevive minoria to’o ohin loron hanesan iha nasaun Sri Lanka, Malázia, Myanmar, Tailândia, Xina, Vietname no Indonézia, hosi Ambon to’o Flores no Jakarta to’o Aceh!

Ikus liu husi Komunikadu ne'e, Xanana hakarak agradese bá parte administrasaun Gala Prémiu Lusofonia, kona-bá benevolénsia bá eskolla privilejiadu ne’e liu-liu bá Isabel Leitão (Mentora), Mário Máximo, ba Embaixadór Lauro Moreira, Deputadu Paulo Pisco, Hélder de Oliveira, Tony Tcheka, Raquel Flores no bá Gabriel Niva, aprezentadór sira iha Gala, bá parseiru sira Gala nian, CPLP no Munisípiu Cascais, ne’ebé eleva prinsípiu sira lusofonia, bá amigu José Cid, padriñu Gala Lusofonia nian, vítima feto timorense mana Gabriela Carrascalão.

Prémiu ne’ebé atribui hamutuk ho PM Xanana mak hanesan, prémiu múzika mundu simu husi Ana Moura, prémiu méritu lusófonu simu hosi Manuel Nsua, prémiu Dansariña simu hosi Cris Aysel, prémiu ambiente simu hosi Josefa Sacko, prémiu teatru no sinema simu hosi Filipe La Féria, prémiu espesiál Lusofonia simu hosi Filomeno Gonçalves, prémiu artista Komunikasaun Sosiál simu hosi Liliana Campos, prémiu Sidadania simu hosi Miguel Duarte, prémiu asaun emprezariál, prémiu espesiál Lusofonia simu hosi Luísa Diogo, prémiu méritu simu hosi António Quintas, prémiu moda estilizmu simu hosi Ana Sousa, prémiu literatura simu hosi Abdulai Sila, prémiu diplomasia lusófona simu hosi Fátima Jardim, no prémiu língua portugeza simu hosi Edmilson Caminha. 

Akompaña PM Xanana simu prémiu ne’e maka Vise-Primeiru-Ministru, Ministru Koordenadór Asuntu Ekonómiku no Ministru Turizmu no Ambiente, Francisco Kalbuadi Lay, Ministru Negósiu Estranjeiru no Kooperasaun, Bendito dos Santos Freitas, Ministru Interiór, Francisco da Costa Guterres, Ministra Edukasaun, Dulce de Jesus Soares, Ministru Justisa, Sérgio de Jesus Fernandes da Costa Hornai, Ministru Ensinu Superiór, Siénsia no Kultura, José Honório da Costa Pereira Jerónimo, Sekretáriu Estadu Komunikasaun Sosiál, Expedito Dias Ximenes, Prezidente Câmara Comércio no Indústria Timor-Leste (CCI-TL), Jorge Serrano, Embaixadora TL iha Portugal, Isabel Guterres, Embaixadora TL bá CPLP, Laura Abrantes, no estudante timoroan sira iha Portugal.

Rate this item
(0 votes)

Independente Digital TV