Problema Aimoruk ‘Grave’: Amoxicillin de’it INFPM labele Responde ona Featured

By Adelaide dos Santos Maiu 15, 2024 409
Foto:Google. Foto:Google.

DILI: Menus aimoruk iha fasilidade saude sira sei kontinua akontese. Aimoruk sira ne’ebé tama kategoria esensial stock out hotu ona.

Aimoruk ne’ebé tama iha kategoria esensial nu’udar aimoruk ne’ebé loloos tenke iha, tanba aimoruk ne’e ninia utilizasaun diaria maka’as tebes.

Klinika Bairo-pite ne’ebé durante ne’e hetan distribuisaun aimoruk husi Institutu Nasionál Farmasia no Produtu Mediku, daudauk ne’e hasoru problema stock out.

Diretór Klínika Bairo-pite, Kewen Robert Lu Pereira hatete, aimoruk stock out iha klinika Bairo-pite iha item 39, ne’ebé maioria nu’udar aimoruk esensial.

“Agora ami iha 39 item mak stock out, ne’e maioria aimoruk ne’ebé ita uza beibeik ka aimoruk esensiál mak hanesan amoxicillin, amoxiclav no xarope ba labarik sira nian no ba pasiente sira ne’ebé tensaun, raan midar,” informa Kewen iha nia knar-fatin, Bairo-Pite, Tersa (14/05).

Baibain bainhira stock out iha klinika ne’e, nia parte hato’o pedidu emerjénsia ba INFPM no sira haruka responde kedan, maibé daudauk ne’e tanba iha INFPM mós stock hotu, entaun sira labele responde ho karatér emerjénsia.

Atu problema stock out ne’e labele afeita maka’as liu tan ba atendimentu ba pasiente sira, nia dehan, doutor sira fó opsaun balun hanesan troka ho aimoruk seluk ne’ebé nia funsaun hanesan, ka fó reseita ba pasiente sira hodi ba hola rasik iha klinika ka farmasia privadu.

"(aimoruk) ne’ebé laiha ami fó fali aimoruk seluk ne’ebé iha ka vitamina, buka maneira oinsa atu pasiente bele hetan aimoruk nafatin, tanba nia funsaun aimoruk hanesan," dehan nia.

Ba aimoruk estomagu nian, Diretór ne’e hatete, laiha hotu kedas nune’e sira pasa reseita ba pasiente sira hodi sosa rasik.

“Governu nia aimoruk ba estómagu oin rua de’it Antasida ho Promethazine, maibe rua ne’e stock laiha hotu,” dehan nia.

Situasaun hanesan akontese mós iha Sentru Saude Manufahi. Aimoruk esensial hanesan Paracetamol no amoxicillin ne’ebé pasiente sira tenke hetan diariamente laiha hotu ona.

Iha Sentru Saude ne’e, aimoruk item 11 mak stock out, hanesan Amoxilin tab., Parcetamol Tab, Diclo Tab, Ibuprofen Tab, Erythromyci tab., Vitamin B1 tab., Vitamin C tab., Cloxa Syrup, Bromhexine Syrup, hydrocortisone injeksi, no Kanula.

Deputadu husi bankada Fretilin, Antonino Doutel Sarmamento informa, iha 11 Maiu ne’e, nia vizita Munisipiu Manufahi, no iha ne’ebá nia buka atu deskobre problema sira ne’ebé sosiedade hasoru, liu-liu problema moras iha ospital no sentru saude sira.

“Entaun ha’u bainhira to’o iha fatin ne’e, iha Sentru Saude Munisipiu Manufahi nian, ba liu fatin ne’ebe mak Doutor no Infermeiru sira halo hela tratamentu ba pasiente sira. Iha pasiente 14 mak baixa. Ha’u ha’u konfirma sira iha aimoruk par bele fó ba pasiente sira, maibé Doutor sira dehan aimoruk laiha, entaun ha’u husu ‘aimoruk laiha la halo pedidu?’ no sira dehan halo ona pedidu ba nasional, maibé to’o ohin loron la hetan resposta,” dehan deputadu ne’e.

Doutel hatutan, aimoruk esensial hanesan paracetamol ho amoxicillin ne’ebé pasiente sira tenke hetan diariamente laiha hotu ona.

“Entaun haree ba situasaun sira ne’e hotu, ida ne’e iha risku boot, tanba pasiente sira ne’e halo tratamentu sira hetan reseita husi Doutor, sira tenke hasai osan sosa rasik aimoruk.”

“Tanba ne’e mak aproveita ho momentu ne’e ha’u haree katak bele resposta ba pasiente sira ne’e, ita buka aimoruk ruma atu kontinua apoiu hodi ajuda ita-nia pasiente sira,” nia dehan.

Doutel sosa duni aimoruk item rua hodi intrega ba parte Sentru Saude no pasiente sira ne’ebé presiza.

“Aimoruk sira ne’ebé ha’u apoiu modelu rua, ida mak paracetamol no amoxicillin. Aimoruk ne’e ha’u ba sosa iha apotik ida iha Same par bele fornese ba Doutor sira atu entrega ba ita-nia pasiente sira,” dehan nia.

Deputadu seluk husi bankada KHUNTO, Luis Roberto da Silva levanta kona-ba problema aimoruk iha Hospital Nasionál Guido Valadares.

Tuir observasaun ne’ebé deputadu ne’e halo iha 7 Maiu ne’e, iha HNGV laiha aimoruk hanesan Omeprazol, Walfaring, Sinvastatin, Aspirin no Omeprazol ba pasiente sira ne’ebé sofre moras stomagu, kurasaun no tensaun.

Kazu seluk, deputadu ne’e levanta, iha Sentru Saude Gleno, Munisipiu Ermera, iha 9 Maiu, aimoruk la sufisiente ba pasiente sira, nune’e doutor sira fó reseita ba pasiente sosa rasik aimoruk.

“Governu halo kontratu ho kompaña sira hodi sosa aimoruk, maibé pasiente sira nafatin halerik ba aimoruk.”

“Karik pasiente balun iha ekonomia sufisiente sira bele sosa hodi rekupera sira-nia saude, maibé oinsa ho pasiente sira ne’ebé laiha osan?, moras seluk bele da’et no hetan agravamentu to´o agunea ka mate,” nia dehan.

Entretantu, Deputada Bankada Fretilin, Nurima Ribeiro Alkatiri konsidera servisu saúde iha Timor-Leste loron ba loron sai fraku liu tan atu responde ba populasaun nia nesidade.

“Agora ami hakarak husu responsabilidade Ministra Saude no Primeiru Ministru, solusaun saida mak Governu atu foti hodi evita perigu se laiha orsamentu ruma Timor-Leste sei tama kolapsu tanba laiha aimoruk,” deklara Nurima.

Rate this item
(0 votes)

Independente Digital TV