Istoria Tinan 22 husi Aldeia Tolu iha Leo-Lima: Rin Eletrisidade de’it mós la hetan Featured

By Agustino Gama Maiu 22, 2024 301
Liña Eletrisidade. Foto:Dok. Liña Eletrisidade. Foto:Dok.

DILI: Tinan 22 ona Timor-Leste restaura ninia independensia. Governasaun mós troka ba-mai ho planu no programa ne’ebé mesak ‘briliante’. Maibé, prosesu dezenvolvimentu iha nasaun ne’e desigual.

Ezemplu ida mak komunidade kuaze rihun ida resin ne’ebé hela iha aldeia tolu iha Suku Leo-Lima ne’ebé desde ukun an to’o ohin loron seidauk hetan naroman husi eletrisidade, seidauk asesu bee-moos, no kondisaun estrada ne’ebé aat.

Komunidade husi Aldeia Faturui, Suku Leo-Lima, Postu Administrativu Balibo, Munisipiu Bobonaro, Anastasia Guteres informa, desde uluk to’o ohin loron sira seidauk asesu eletrisidade.

"Iha ami-nia aldeia ne’e ami nunka haree rin eletrisidade ida hamriik, desde uluk to'o agora, governu mak troka ba troka, maibé ami nafatin moris hanesan ne’e, kalan uza mak ahi-oan hodi fo naroman ba ami," dehan Anastasia ba jornalista INDEPENDENTE via telefone, Domingu (19/05).

Aleinde ahi, nia dehan, problema seluk mak bee-moos. Durante ne’e sira kuru de'it bee iha mota laran.

Iha fatin ketak, Xefe Suku Leo-Lima, Postu Administrativu Balibo, Munisipiu Bobonaro, Rui Moniz Pereira hatete, iha tinan ida ne’e Timor-Leste komemora tan loron restaurasaun independensia, maibe triste tanba to'o agora aldeia tolu husi aldeia haat iha suku ne’ebé nia lidera mak seidauk sente dezennvolvimentu.

Suku Leo-Lima kompostu husi aldeia Rai-Fatuk, Faturui, Dua-Derok, no Bour.

"Iha né'e ami kuaze estrada, eletrisidade, bee-moos né'e ita bele dehan sei falta 50%, tanba aldeia Faturui, Aldeia Duarerok Sorin, Aldeia Bour sorin né'e kuaze seidauk asesu ba lina eletrisidade to'o agora," dehan Rui.

Aldeia Rai-Fatuk ne'ebé sai sentru ba suku Leo-Lima mak populasaun balun asesu ona eletrisidade no bee-moos. Maibé, sei hasoru problema estrada, inklui laiha ponte hodi ultrapasa mota.

Situasaun ne’ebé susar liu hasoru husi komunidade husi aldeia Faturui, Duarerok Sorin no Bour, ne’ebé seidauk asesu eletrisidade, bee-moos no estrada ne’ebé aat.

"Estrada mós hanesan, ne’e aldeia haat (4), to'o tempu udan né'e susar tebes povu sira atu lori produtu lokal ba merkadu,” dehan Xefe Suku ne’e.

Ba aldeia hirak ne’ebé seidauk asesu eletrisidade, durante ne’e komunidade balun utiliza solar panel no balun uza ahi-oan.

"Sira ne'ebé ahi eletrisidade seidauk tama durante ne’e sira utiliza mak tenaga surya, no ahi-oan ne’ebé hanesan uluk avo-beiala sira uza,” Rui hatete.

Kona-ba bee-moos, nia dehan, durante ne’e komunidade sira husi aldeia tolu ne’e balun konsumu de'it bee mota no balun bee-matan.

"Ha'u hanoin bee-moos iha aldeia tolu ne’e susar tebes. So aldeia Rai-Fatuk mak bee-moos iha, tanba governu apoiu dada bee, maibé aldeia tolu ne’e sira uza mak bee mota ka bee matan sira hodi ba hemu, haris no fase roupa, inklui uza ba buat seluk ba lorloron nian," nia esklarese.

Ho tinan 22 restaurasaun independensia ne’e, Xefe Suku ne’e hein katak governu dasia ne’ebé lidera husi Primeiru Ministru, Kay Rala Xanana Gusmão, bele lori duni dezenvolvimentu ba sira.

Presiza halo reflesaun

Deputada Bankada Fretilin, Nurima Ribeiro Alkatiri hatete, 20 Maiu sai loron ne'ebé importante tebes ba Timoroan oan hotu. Tanba tinan 22 komemora restaurasaun independensia ho luta ne'ebé forte hodi ohin loron povu moris ho liberdade.

"Haree ba importansia dupla husi loron ida ne'e ha'u hakarak husu ba maubere no buibere sira hotu, husu ba ita hotu atu halo reflesaun saida mak ita halo ona no susesu sira ne'ebé ita hetan nu'udar nasaun no orgaun soberanu, maibé atu halo reflesaun mós ba saida mak ita alkansa hamutuk, ita bele iha forsa hamtuk hodi dezenvolve ita-nia rai no liberta ita-nia povu", dehan Nurima iha Parlamentu Nasional, Sesta (17/05).

Ho komemorasaun independensia ne'ebe ho nia tema "Hametin instituisaun Estadu hodi Servi Povu", Nurima dehan, hametin instituisaun estadu atu rezolve problema barak ne'ebé povu sira hasoru, liu-liu hirak ne'ebé iha baze.

"Tinan 22 ita liu husi krize barak, ita liu husi krize politika, ekonomia, no pandemia Covid-19, entaun jerasaun foun sira tenke esforsu oinsa trazisaun kontinua luta ba dezenvolve ita-nia rai."

Ohin loron, nia dehan, buat barak mak loloos persiza hadia, tanba sei nafatin hasoru krize saude, edukasaun no agrikultura. Durante tinan 22 restaurasaun independensia orsamentu estadu milaun dollar gasta ona, maibé rezultadu la koresponde ba investiimentu finanseiru.

"Entaun persiza halo reflesaun ba ida ne'e no persiza haree ba dezenvolvimentu atu garante katak dezenvolvimentu di'ak ba povu persiza investe iha saude, edukasaun, agrikultura no persiza investe ba joven sira atu hetan empregu iha rai-laran, la presiza hotu-hotu sai ba rai li'ur."

Iha fatin hanesan, Xefe Bankada CNRT, Duarte Nunes hatete, Timor-Leste la’o ona durante tinan 22 nune’e tempu naton ona atu kontinua dezenvolve rai ne’e ba interese povu ida ne’e nian.

“Ne'ebé husu ba hotu-hotu nia kontribuisaun atu nune'e dezenvolvimentu la'o nafatin ba oin," nia dehan.

Rate this item
(0 votes)

Independente Digital TV