DILI: Ministériu Petróleu no Rekursu Minerais garante katak stok kombustível iha Timor-Leste sei nafatin seguradu ba fulan rua oin mai, maski presu kombustível iha merkadu lokal bele hetan impaktu husi subida presu petróleu brutu no gas iha merkadu mundiál.
Ministru Francisco da Costa Monteiro hatete, situasaun atual seidauk tama iha faze kritiku, maibé governu kontinua halo monitorizasaun atu asegura fornesimentu nafatin estavel.
“Stok kombustível iha Timor-Leste di’ak hela no sei sufisiente ba fulan rua oin mai. Klaru katak presu sei hetan impaktu, maibé governu sei buka dalan atu presu ne’e labele fo presaun boot ba ekonomia nasional,” nia hateten ba jornalista sira iha edifísiu MPRM, Farol, Tersa (17/03).
Ministru esplika, subida presu ne’e liga diretamente ho situasaun iha merkadu internasionál, liu-liu tanba problema fornesimentu iha refenaria sira iha Tailándia, Singapura, Koreia no Xina, ne’ebé hetan impaktu husi diminuisaun petróleu iha merkadu mundiál relasiona ho konflitu iha Medio Oriente.
“Timor-Leste hanesan nasaun ki’ik, dinamika merkadu mundiál barak la iha ita nia kontrolu. Ita espera situasaun ne’e bele normaliza lalais atu presu sira fila fali ba kondisaun normal,” nia dehan.
Atu responde ba situasaun ne’e, MPRM halo ona koordenasaun ho Autoridade Nasional Petróleo (ANP), Timor Gap, no empreza importador sira atu diskute medida preventivu.
Ministru Francisco subliña, governu sei prontu atu foti medida apropriadu karik presu petróleu kontinua sa’e.
“Ita sei halo buat hotu atu minimiza impaktu ba ekonomia. Maski medida konkretu seidauk anuncia, governu iha faze preparasaun,” nia hateten.
Kona-ba movimentu presu iha merkadu lokal, ministru afirma katak subida sei akontese neneik tuir mekanismu merkadu livre.
Nia kompara katak iha nasaun hanesan Indonézia no Malázia presu kontroladu ho subsidiu, maibé iha Austrália no Singapura presu sae lalais tuir mudansa merkadu mundiál.
“Ita nia merkadu responde ho forma gradual. Empreza sira konsidera kondisaun merkadu atu determina presu ne’ebé razoavel,” nia esplika.
Maski iha preokupasaun husi públiku, ministru afirma katak situasaun hanesan ne’e la’ós foun ba Timor-Leste, no governu iha esperiénsia atu jere siklu subida presu.
“Ita sei asegura katak presu nafatin iha nivel razoavel atu labele fo impaktu makas ba populasaun no ekonomia nasional,” nia konklui.
Motorista preokupa folin mina
Motorista mikrolet sira iha kapitál Dili manifesta preokupasaun kona-ba subida folin mina ne’ebé afeta direitamente sira nia rendimentu no mós pasajeiru sira.
Motorista rute 06, Emiliano Mesquita Quintão, hateten katak durante ne’e tarifa transporte tuir regulamentu sei nafatin aplika, maibé situasaun iha terrenu la sempre tuir.
“Estudante eskola primária selu $0.15, universitáriu $0.20 no pasajeiru normal $0.25. Maibé dala barak pasajeiru sira la selu tuir tarifa ne’ebé iha,” dehan nia ba jornalista sira, iha terminal Merkadu Lama, Tersa (17/03).
Nia esplika, iha rute 06 hamutuk kareta 35 mak opera, no kondutór sira hasoru difikuldade tanba folin mina sae maibé rendimentu la aumenta.
Emiliano hatete, motorista sira hein governu atu halo intervensaun karik presu mina kontinua sae.
“Se presu mina sae nafatin iha semana rua ka fulan ida, ita presiza haree solusaun. Se lae, motorista sira bele hasa’e tarifa rasik,” nia alerta.
Tuir nia, iha kazu ruma, bainhira pasajeiru la selu tuir tarifa, kondutór sira sente difisil no dala ruma hamosu konflitu, ne’ebé bele to’o keixa ba Polícia Nacional de Timor-Leste (PNTL) ka Direção Nacional de Transporte Terrestre (DNTT).
Iha parte seluk, motorista rute 01, Januário dos Ramos Lopes, hateten katak problema seluk mak pasajeiru sira dala barak la selu tuir tarifa ofisial.
“Estudante balun selu de’it $0.10, no pasajeiru normal dala ruma selu $0.20 ka $0.15. Ida ne’e la tuir regra ne’ebé Direção Nacional de Transporte Terrestre (DNTT) determina,” nia dehan.
Nia akresenta katak situasaun ne’e halo rendimentu motorista sira sai menus, liu-liu bainhira folin mina kontinua sae.
Nia afirma, presu mina iha postu gasolina la hanesan, no muda beibeik entre $1.20 to’o $1.50 ba kada litru.
“Agora presu realistiku iha $1.20, maibé dala-ruma sae lalais. Ida ne’e halo motorista sira susar atu jere osan,” nia hateten.
Iha rute 01 rasik, iha kareta 34 mak opera ba área Bekora.
Ho nune’e, motorista sira husu ba governu atu halo medida atu normaliza presu mina hodi evita impaktu boot ba transporte públiku no komunidade.
“Se bele, governu presiza halo intervensaun atu presu mina normal fali, nune’e motorista sira bele servisu di’ak no pasajeiru sira mos la hetan presaun,” Januário konklui.








