Fernanda Lay: Subsidiu ba Deputadu Nu'udar Opsaun Featured

By Cristina Ximenes Novembru 26, 2023 1827
Prezidente Parlamentu Nasionál, Maria Fernanda Lay. FOTO:Media Gabinete PR. Prezidente Parlamentu Nasionál, Maria Fernanda Lay. FOTO:Media Gabinete PR.

DILI: Prezidente Parlamentu Nasionál, Maria Fernanda Lay hatete, subsidiu ba deputadu sira nu'udar opsaun ida tanba iha estatutu hateten, deputadu sira tenke iha transporte hodi hala'o fiskalizasaun.

Nia dehan, orsamentu ne'ebé tau ona iha orsamentu parlamentu nasionál nian hanesan projesaun ida, bele ezekuta no bele la ezekuta, bainhira laiha konkordansia, klaru sei fila ba kofre estadu ka bele sofre alterasaun OJE.

"Atu tau osan sosa transporte karreta labele, subsídiu transporte labele, agora mekanizmu ne'e ba oinsá iha estatutu deputadu sira nian sei iha prosesu ba alterasaun no hein katak prosesu alterasaun ne'e bele hetan formula ida klaru hodi bele fó meiu ba deputadu sira bele halo servisu," dehan Fernanda, iha Palasiu Prezidensiál, Bairru-Pité, horisehik.

Nia hatete, regalia ne'e konsta iha lei, tanba lei ne'e tau ona ema ida la reklama no agora aloka orsamentu foin mak reklama pergunta mak ne'e iha OJE Parlamentu Nasionál mós aprova no tenke ba fiskaliza, agora ba halo kritika nusa.

"Ha'u hatete dala-barak kritika bele mas tenke krítiku ho proporsionál tanba hola karreta ba deputadu sira, ba governu mós sosa. Tanba ne'e, hein katak sosiédade sivil sira sei tetu atu haree katak problema foos la'ós sai difikuldade ba transporte ba deputadu sira atu ba halo fiskalizasaun," tenik nia.

Tanba, karreta prado ne'ebé agora deputadu sira útiliza mais tinan 12 no balun situasaun la di'ak ona no Prezidente PN lakohi ariska deputadu sira-nia seguransa bainhira sa'e ba halo fiskalizasaun iha foho no área remota sira no atividade sira seluk ne'ebé deputadu sira tenke bá buka tuir iha área izoladu no remota sira.

Maibé, ba karreta ida ho marka pajero sport barak hetan tiha dezastre, no labele rekoopera ho orsamentu manutensaun nune'e hakarak ka lakohi tenke troka no troka ne'e subsidiu ka sosa karreta foun ne'e seidauk deputadu 65 nian no nia prosesu sei la'o hela bo'ot ka kiik buat hotu depende ba kapasidade Parlamentu Nasionál atu finansia akizasaun transporte ho meius oinsá deputadu sira mós tenke presta kontas ba kámara kontas, ne'ebé husi prosesu ne'e la'o klaru katak iha diskordansia maibé fiar katak sosiédade sivil mós avalia estadu tomak uza fasilidade estadu nian la'ós de'it parlamentu nasionál.

Nia afirma, bainhira subsidiu ba deputadu sira pasa ona signifika deputadu sira sei la útiliza ona karreta Parlamentu Nasionál nian, subsidiu ba manutensaun mós sei la fó, subsidiu ba roda mós sei la fó, no sei diminui.

Nia informa, sei dada fila prado no pajero sport, ho subsidiu ne'ebé iha deputadu sira bele halao sira nia servisu hanesan fiskalizadór no subsidiu ba kombustivel bele diskute no sei tau matan liu-liu bainhira deputadu sira halo dezlokasaun ba munisípiu, maibé iha Dili laran sei tetu, depende ba interpretasaun ba viatura sira ho subsidiu transporte ne'ebé sei fó.

Iha fatin ketak, Akadémiku husi Universidade Nasionál Timor Lorosa'e (UNTL) Felisberto de Carvalho hatete, Parlamentu Nasionál reprezentate povu, agora Parlamentu Nasionál mak tenke haree situasaun real povu nian iha terenu, agora ne'e povu hasoru hela problema  bailoron naruk, hahán laiha, sasán sira mós folin sa'e, Parlamentu Nasionál tenke haree buat ne'e.

"Labele sira halo lei hodi previleju sira nia an rasik, ne'e labele tenke define subsidiu saúde, subsidiu transporte sira iha tiha ona karreta, nusa mak sira simu tan subsidiu karreta nian, sira iha ona karreta, governu fasilita ona sira buat hotu-hotu, nusa mak sira tenke halo tan lei ida lori previleju ba sira nia an rasik ne'e labele. Povu agora situasaun ida ne'ebé difisil susar atu hetan hahán, Parlamentu Nasionál sira halo lei hodi habokur sira nia an ida ne'e labele, ida ne'e tenke kontra, sira iha ona karreta hetan regalias oin-oin sira previleju ne'ebé estimewa ba sira," haktuir nia.

Nia haktuir, maibé sira mós tenke haree lai populasaun agora ne'e situasaun ne'ebé difisil tenke haree membru Parlamentu Nasionál labele taka matan, situasaun agora situasaun ne'ebé difisil povu moris iha susar, Parlamentu Nasionál sira halo lei hodi proteze sira an, halo lei fó previleju fó subsidiu oin-oin ba sira, ida ne'e sira tenke haree, Parlamentu Nasionál labele taka matan ba populasaun ne'e.

Rate this item
(1 Vote)

Independente Digital TV