Tuir eis membru Asembleia Konstituante, Alexandrino Cortereal, desizaun tribunál nian ne’ebé fó sai iha 26 Marsu ne’e, la konsistente no kontra prinsipiu seguransa jurídika.
Tuir nia, iha parte ida tribunál konsidera norma balu inkonstitusionál, maibé iha parte seluk deklara konstitusionál.
“Ne’e hatudu juis sira hanoin la klean liu, tanba sira kontra fali prinsipiu seguransa juridika,” dehan Alexandrino ba Jornalista Jornal INDEPENDENTE, iha nia knar-fatin, Kampus Sentral UNTL, Segunda (30/03).
Nia esplika, tribunál la kaer artigu 42 númeru 2 husi Konstituisaun, ne’ebé garante direitu akeridu no seguransa jurídika sidadaun sira nian.
Tuir atual dosente ne’e, situasaun ida ne’e bele lori perigu ba estadu direitu demokrátiku no viola direitu pesoál.
Iha argumentu seluk, Alexandrino dehan, aprovasaun lei uluk hetan apoiu husi deputadu 88, ne’ebé konsidera forte liu votasaun atual husi deputadu 65.
"Uluk ami vota unanimidade tiha ona, iha (deputadu) 88, ne'e mak reprezentasaun demokrátiku, forte liu fali 65 deputadu, ne'e mak juis la haree ida ne'e,” dehan nia.
Nia mós refere katak, iha tinan 2017, durante mandatu Prezidente Repúblika, Taur Matan Ruak, tribunál aprova ona benefísiu pensaun vitalísia ba eis titular sira. Tanba ne’e, nia konsidera desizaun foun ne’e kontra akordaun anterior.
Tuir nia, iha prinsipiu universal jurídiku, kazu ida ne’ebé deside ona “labele julga dala rua”, no desizaun atual bele kompromete kredibilidade no profesionalizmu tribunál nian.
FONGTIL: Desizaun TR reflete vontade povu
Iha parte seluk, FONGTIL fó parabéns ba desizaun Tribunal Rekursu, konsidera katak ida ne’e reflete estadu direitu demokrátiku.
Diretór Ezekutivu, Inocencio de Jesus Xavier hatete, tribunál konsege interpreta vontade populár ne’ebé reflete iha votasaun maioria iha Parlamentu Nasionál.
“Desizaun ida ne’e hatudu katak instituisaun judisiáriu sira hala’o sira nia knaar ho profesionalizmu no independénsia,” nia dehan.
FONGTIL mós kritika eis deputadu sira ne’ebé hato’o rekursu, konsidera katak pozisaun ida ne’e la reprezenta interese povu, liu-liu bainhira maioria sidadaun enfrenta difikuldade ekonómika.
“Povu mak soberanu. Osan estadu tenke utiliza ba benefísiu povu hotu, la’ós ba grupu ki’ik ida de’it,” nia hatutan.
Nia mós sublinha desigualdade sosiál iha país, inklui kondisaun veteranu sira, sobrevivente violénsia, no jovem sira ne’ebé buka oportunidade iha rai li’ur.
Entretantu, Reitór Universidade da Paz (UNPAZ), Adolmando Soares Amaral, mós suporta desizaun tribunál nian.
Tuir nia, pensaun vitalísia durante ne’e benefisia de’it grupu ki’ik ida, enkuantu maioria povu la hetan benefísiu hanesan.
“Timor-Leste la’ós ba ema balu de’it. Se benefísiu ida existe, tenke ba povu hotu, la’ós ba grupu ki’ik ida de’it,” nia dehan.
Molok ne’e, iha loron 26 Marsu 2026, Tribunal de Recurso deside katak norma sira ne’ebé revoga pensaun vitalísia ho efeitu retroativu la viola Konstituisaun.








