Print this page

Festivál Cross Border: Hametin Pás iha Fronteira Indonézia no TL Featured

By Florencio Ximenes Agostu 27, 2018 8639
Artista Mario G Klau Artista Mario G Klau

MALAKA: Durante loron rua hahú husi 23 too 24 fulan-Agostu, ministériu Turizmu Indonézia realiza eventu festivál croos border iha  fronteira Indonézia no Timor Leste hodi promove área turístiku sira atu hametin pás no estabilidade entre populasaun rai rua ne’e.

Liu husi festivál Croos Border ne’ebé realiza husi Ministériu Turizmu Indonézia konsege diverte populasaun sira iha fronteira  Indonézia, Provínsia Nusa Tenggara Timur (NTT), Munisípiu Munisípiu Malaka-Betun no populasaun Timor Leste iha área Munisípiu Suai nian.

Objetivu husi eventu ne’e Festivál Cross border iha Munisípiu Malaka, NTT ne’ebé fronteira ho Timor Leste atu dada turista sira hodi mai vizita área turizmu entre nasaun viziñu rua ne’e.

Eventu Festivál Crossborder Atambua iha   Munisípiu Malaka 2018 realiza iha kampu Betun, Munisípiu Malaka, Provínsia NTT liu husi konsertu  ne’ebé anima komunidade liu husi artista nasionál Mario Gerardus Klau, Moosa Band, tebe Likurai husi sanggar Seruna no Tebe NKRI husi Kodim 1605 Malaka. No eventu tuir mai mak Festivál bertajuk Wonderful Indonézia  iha loron 24-25 Agostu 2018, iha área  braca Motadikin, suku Fahiluka.

Ministru Turizmu Arief Yahya apresia susesu Festivál Crossborder  liu husi konsertu sira iha fronteira ne’ebé partisipa direita mós husi populasaun Timor Leste hatudu katak komunidade iha rai rua ne’e garante ona pás no estabilidade.

Tanba ne'e, Estratéjia ne’ebé sei hala’o liu husi crossborder tourism  maka sei loke direct route ba área potensiál Turizmu entre fronteira Indonézia no Timor-Leste.

“Xave mak múzika, seni-budaya, dan kulináriu ne’e atu dada basar nasaun viziñu. Satan populasaun Timor Leste tama Indonézia uza de’it livre visa (Bebas Visa Kunjugan),’’ Dehan Ministru Turizmu Indonézia ne’e.

Nia dehan, Durante ne’e Indonézia, Timor-Leste no Austrália hametin kooperasaun trilateral hodi servisu iha área oin-oin.

Ne’e duni, eventu croos border nu’udar programa importante ida ne’ebé tama iha ajenda kooperasaun trilateral entre nasaun tolu.

Entretantu, Kabid Pemasaran área II Regional III di Deputi Bidang Pemasaran I, Hendry Noviardi dehan festivál croos border  governu sei hala’o kada tinan atu hasa’e turista nasionál no internasionál liu husi fronteira indonézia no Timor Leste.

Hendry, promosaun área turístika sira iha fronteira Indonéza ne’e  iha koordenasaun entre PLBN di Timor Leste liuliu oinsá hametin kooperasaun atu garante pás no estabilidade entre populasaun nasaun rua ne’e.

Iha fatin hanesan, Asistente Deputi Bidang Pemasaran I Regional III Ricky Fauzi  dehan tarjetu ba eventu festivál croos border ne’e sei partisipa husi komunidade Atambua –Indonézia no Suai Timor Leste hamutuk rihun 2 resin.

“Ita hakarak hasa’e vizitante liuliu husi  basar Timor-Leste ne’ebé liu hsusi postu ka odamatan fronteira sira atu hasa’e kresimentu ekonomia rai rua ne’e,’’ dehan nia.

Eventu Festivál Cross Border Malaka 2018 ne’e ho objetivu prinsipál mak atu hasa’e vizitante turista sira iha basar Timor Leste liu husi 3 PLBN mak PLBN Mota'ain di Belu, PLBN Mota masin di Malaka no PLBN iha TTU.

Artista   Mario Klau konsege anima komunidade sira liu husi múzika 10  hahú Mogi, Rock and Roll, One Call Away no kontinua ho múzika kau jadi milikku (musika reggae), Tuhan Jaga Dia no mós múzika Kangen (Dewa 19) sai .

" Ne’e ha’u (Mario) nia rai, Ha’u kanta ona dala rua iha ne’e (Malaka). Ha’u kontente anima komunidade sira iha ne’e no imi tenke kontinua simu ita nia maluk sira husi Timor Leste atu sira sente livre tama mai iha ne’e,’’ dehan nia liu husi konsertu.

Entretantu, Kepala Dinas Pariwisata Kabupaten Malaka Rofinus Bau hato'o agradesimentu ba Ministeriu Turizmu ne’ebé esforsu aan liu husi eventu festivál croos border atu hasa’e no halo promosaun ba ára turistiku iha Makala ne’ebé fronteira ho Suai TL.

"Obrigado barak ba Ministériu Turizmu ne’ebé hala’o eventu ne’e atu hasa’e ekonomia povu liu husi produtu lokál no área turístiku sira,’’ dehan nia.

Rate this item
(0 votes)