×

Atenção

JUser: :_load: Não foi possível carregar usuário com ID: 424

Print this page

Observadór Politika: Posibilidade FRETILIN-CNRT Koliga iha Parlamentár Featured

By Marsu 24, 2017 4475
Observador Politika Timor-Leste, Valentim Ximenes Observador Politika Timor-Leste, Valentim Ximenes

DILI: Hafoin prezidente partidu Congresso Nacional Reconstrução Timor-Leste (CNRT), Kay Rala Xanana Gusmão, fó apoiu ba kandidatura prezidente repúblika husi partidu FRETILIN, loke hela dalan ba partidu boot rua ne’e halo koligasaun iha eleisaun parlamentár.

Haree husi perspetiva polítika, relasaun lider nivel altu husi partidu mais votadu rua ne’e di’ak tebes. Ne’e duni, la taka dalan ba sira atu ‘kaben’ iha eleisaun lejizlativa nian.

Observadór polítiku, Valentim Ximenes hateten, ema barak iha esperansa atu sira rua bele hamutuk hodi lori rai ne'e ba oin, tanba sira iha lider ne'ebé potensiál atu lori unidade nasionál no iha figura di'ak atu konvense povu.

Tuir nia, maski partidu FRETILIN no CNRT iha diferensa ideolojia, maibé kuandu iha eleisaun oin mak povu maioria fó fiar ba sira atu halo koligasaun hodi forma governu, ne’e depende ba konsensu polítiku partidu rua nian.

“Ha'u haree ne’e di'ak. Importante mak tenke lori dezenvolvimentu ba povu” dehan Valentim Ximenes, iha Café Páteo, Kolmera, horisehik.

Lú-Olo Ba PR La'ós Senáriu Husi Ai-Laran

Entretantu, kona-ba Francisco Guterres ‘Lú-Olo’ ne’ebé eleitu ba kargu prezidente repúblika, haree husi ókulu analiza polítika nian, la’ós planeadu husi ai-laran maibé puru kompetisaun demokrátiku.

Valentim hateten, ema ida atu sai presidente repúblika liu husi prosesu naruk. Tenke investe makaas iha prosesu dezenvolvimentu nasionál hahú investe husi enerjia no kapasidade mak foin bele sai lider, la'ós tuur-tuur hakfodak hakarak lidera nasaun ida.

Hanesan mós ho Lú-Olo, liu prosesu naruk tanba nia hanesan eis-militár husi ai-laran, kuandu funu hotu nia mai halo konseitu ba lejizlasaun sira hanesan konstituisaun no asume presidente parlamentu nasionál to’o hasai títulu iha universitáriu.

Tuir nia, ne’e hanesan investimentu boot ne'ebé halo ba konstrusaun Estadu Timor-Leste. Ne’e duni, bele mellora esperiénsia barak atu lidera nasaun ne’e ba oin.

Kampaña Eleitorál La Proporsionál

Tuir Valentim-nia observasaun, kampaña eleitorál ne'ebé kandidatura ba presidente repúblika sira halo iha loron 15 nia laran ladún proporsionál, tanba sira balun la konsege halo kampaña eleitorál bazeia ba oráriu ne'ebé CNE fó sai.

Iha prosesu kampaña eleitorál kandidatu husi partidu sira konsege tama to’o fatin ne'ebé CNE determina ona no tuir duni tempu ne'ebé iha, maibé sira ne'ebé hanesan kandidatu independente balun la konsege ezekuta tanba problema finanseiru no laiha estrutura iha baze atu apoiu sira-nia kandidatura.

“Ha'u haree kampaña eleitorál ne’e la proporsionál tanba kandidatu sira balun sofre hela finanseiru tanba ne’e sira balun la konsege la’o tuir oráriu ne'ebé CNE fó sai”, dehan nia.

Nia hatutan, atu kandidata-aan ba presidente repúblika másimu ema ne’e iha finanseiru no ida mak estrutura baze, kuandu sira ne’e laiha oinsá bele halo atividade hodi halo polítika propaganda eleitorál.

Maski nune’e, tuir dosente UNTL ne’e, durante períodu propaganda eleitorál tinan ne’e la’o di’ak liu kompara ho períodu rua liubá. Militante no simpatizante sira ba tuir kampaña la’o hakmatek no laiha problema to’o tempu eleisaun.

Valentim dehan, situasaun sira konduzivu tanba povu iha ona koñesimentu polítika ba festa demokrasia atu sidadaun hotu partisipa. Knaar parte seguransa hanesan PNTL no F-FDTL mós importante, tanba dedika sira nia-aan tomak hodi servisu fó asegura eventu ne’e bele la’o di'ak no susesu.

Taxa Partisipasaun Eleitór Mínimu

Nia hateten, taxa partisipasaun eleitór iha eleisaun prezidensiál mínimu tebes kompara ho períodu rua liu ba.

Tuir Valentim Ximenes, fatór tolu ne'ebé kontribui ba grau partisipasaun tun primeiru, Konstituisaun RDTL iha artigu 65 rasik iha parte seluk obriga ema atu halo resenseamentu eleitorál, maibé iha parte seluk votasaun la'ós obrigatoriu. Signifika, konstituisaun rasik limite ona ema nia partisipasaun.

Fatór segundu, lei eleisaun ne'ebé agora daudaun vigora impede liután ema-nia partisipasaun, hanesan obriga ema ne'ebé mai husi munisípiu tenke ba vota tuir nia kartaun eleitorál, ne’e halo ema barak sei la tuir vota.

Tanba ne’e, foin lalais aprova lei eleisaun ne’e sira haree didi'ak eleisaun jerál ne’e tuir loloos bele vota iha ne'ebé de'it. Termu jurídiku tuir loloos uza sirku úniku signifika, sidadaun ne'ebé iha kartaun eleitorál iha momentu eleisaun ne’e ba vota iha ne'ebé livre, tanba la'ós eleisaun xefe, ne’e eleisaun jerál.

Ikus liu, brigada sira iha meza asembleia mós kaer lei eleisaun nian, ne'ebé dehan eleisaun remata iha tuku 15:00, ne'ebé ema sira mai iha oras hanesan ne’e obriga tenke fila tanba lei determina. Prosedimentu sira hanesan ne’e mak kontribui hodi partisipasaun mínimu, la'ós sidadaun sira mak laiha responsabilidade.

Tuir nia, eleisaun ne’e ronda ida de’it, kuandu tama ba segunda ronda taxa partisipasaun bele tuun tan, tanba ema la’o tun-sa’e gasta tempu. Haree ba distánsia, estudante sira osan laiha atu selu karreta. Ne’e duni, lei rasik mak la fó espasu ba eleitór sira atu bele ezerse sira nia direitu.

Tanba ne’e, tuir Valentim, iha nasaun barak implementa lei eleisaun obrigatoriu ba sidadaun sira atu tuir votasaun hodi hili nia lideransa nasaun nian. Kuandu la tuir votasaun ne’e lei kondena hetan pena ka multa.

Nia dehan, sistema ne’e di'ak tebes atu bele implementa iha Timor-Leste, maibé kuandu governu tenke halo revizaun ba lei eleisaun no konstituisaun lei artigu 65 atu bele fó biban ba ninia implementasaun.

Maski nune’e, kuandu implementa vota obrigatoriu, maibé laiha kondisaun ba eleitór sira nafatin fila ba nia munisípiu mak vota, mós nafatin fó impedementu.

Rate this item
(2 votes)
Jacinto Xavier

Latest from Jacinto Xavier