Print this page

Halerik husi Suku Manusae: Husi eletrisidade, bee-moos to’o falta pesoal mediku Featured

By Delfina Borges Maiu 23, 2025 171
Bee torneira. Foto:Dok. Bee torneira. Foto:Dok.

DILI: Suku Manusae, suku ida ne’ebé lokaliza iha Postu Administrativu Hatolia, Munisipiu Ermera hanesan sai retratu kiik ida husi dezigualdade dezenvolvimentu nian. Komunidade balun iha suku ne’e tuur ona iha naroman eletrisidade no bee-moos sulin besik ona sira, enkuantu seluk sei nakukun no sei la’o dook hodi asesu bee-moos.

Durante ne’e, suku ne’ebé kompostu husi aldeia lima, hanesan aldeia Bauana, Hatete, Otete, Kukara, no Lugulaulau preokupa la’os de’it ba problema eletrisidade no bee-moos, maibé mós ba pesoal mediku iha Sentru Saude Manusae ne’ebé sei falta.

Ba problema eletrisidade, Xefe Suku Manusae, Manuel Menezes Soares informa, durante ne’e uma-kain 21, kompostu husi uma-kain hitu iha aldeia Buana, uma-kain tolu iha aldeia Hatete, no uma-kain 11 iha aldeia Kukara mak seidauk asesu eletrisidade.

Iha aldeia Otete, nia dehan, molok ne’e iha uma-kain balun ne’ebé seidauk asesu eletrisidade, maibé sira ho esforsu rasik konsege dada rasik ba sira-nia uma.

Ba komunidade iha aldeia tolu ne’ebé seidauk asesu, Xefe Suku ne’e hatutan, balun uza solar panel no balun uza lampu tradisional.

“Aldeia Bauana familia hitu seidauk asesu ba eletrisidade, to'o agora sei sunu lampu local, ense mina rai iha lata no botir hodi sunu.. Aldeia Hatete iha familia tolu sei uza tenaga surya ka Solar Panel. Aldeia Kukara familia 11 sei uza hela tenaga surya ka solar panel,” dehan Manuel ba Jornalista INDEPENDENTE, via telefone, Kuarta (22/05).

Atu solusiona problema ne’e, Manuel dehan, nia halo esforsu hodi halo komunikasaun ho kompaña ne’ebé implementa projetu atu bele dada mós ba uma hirak ne’ebé seidauk asesu.

Iha fatin ketak, Xefe Aldeia Hatete, Domingos Soares afirma, iha aldeia ne’ebé nia lidera iha uma-kain tolu mak to’o ohin seidauk asesu eletrisidade.

“Iha ha’u-nia aldeia Hatete ne'e loos duni iha iha familia tolu mak seidauk asesu ba eletrisidade, maibé ha'u ho Xefe Suku sei buka dalan hodi bele rezolve,” dehan Domingos.

Ba problema bee-moos, Xefe Suku Manusae informa, iha tinan 2016 liu husi Programa Nasional Dezenvolvimentu Suku (PNDS) konsege dada ona bee-moos, maibé distribuisaun ba bee-moos ne’e seidauk sufisiente tanba aldeia Kukara no Hatete seidauk asesu.

“Bee ne'e seidauk sufisiente distribui ba komunidade sira tanba populasaun maioria seidauk asesu ba bee-moos,” dehan Xefe Suku ne’e.

Falta pesoal mediku

Entretantu, Postu Saude suku Manusae, Postu Administrativu Hatolia, Munisipiu Ermera hasoru problema falta pesoal mediku hodi halo atendimentu ba populasaun sira.

“Loos duni iha postu saude ne'e rasik liga ba rekursu umanu sai preokupasaun boot tanba iha de'it enfermeiru na'in ida. Problema boot bainhira komunidade barak mai halo tratamentu, nia labele atende hotu tanba mesak de'it,” dehan Xefe Suku Manusae, Manuel Soares Menezes, via telefone, Kuarta (22/05).

Aleinde ne’e, Xefe Suku mós preokupa kondisaun hela fatin ba enfermeiru.

“kondisaun uma enfermeiru hela ba ne'e mós la di'ak, tanba momentu kontrusaun ne'e uma fondasi badak liu, tempu udan ne'e udan been lori hotu tahu tama uma, entaun uma ne’e la uza,” dehan nia.

Ba kestaun ne’e, Diretór Sentru Saúde Postu Hatolia, José Ximenes Martins rekoñese katak pesoal saude la sufisiente duni atu koloka ba sentru saude sira iha suku.

“Rekursu umanu iha sentru saude Hatolia la sufisiente hodi halo atendimentu ba pasiensiente sira, inklui la sufisiente atu kobre ba postu saude iha suku sira, tanba sentru saude ne’e munus iha rekursu umanu,” dehan nia.

Diretór ne’e husu ba Ministeriu Saúde atu halo rekrutamentu no koloka pesoal saúde ba sentru saúde Hatolia nune’e bele koloka tan ba postu saude sira.

“Postu saúde iha suku sira iha hotu, maibé doutor no doutora sira mak menus liu bainhira ita fahe ba suku, tanbá iha postu saúde sira ne’e ho Doutor ida de'it mak halo atendimentu susar tebes bainhira halo servisu lorloron,” katak nia.

Rate this item
(0 votes)