Print this page

Envolvimentu Feto iha Forsa Armada Atinje ona 14%, Jeneral Falur Promete Nafatin Fó Opotunidade ba Feto Featured

By Agustino Gama Novembru 18, 2025 125
Xefe Estadu-Maiór Jenerál F-FDTL, Tenente Jeneral, Falur Rate Laek ho Parseiru sira lansa serimonia abertura ba Igualdade Jeneru, iha salaun enkontru Kuartel Fatuhada, Dili, foin lalais ne'e. Foto:Media Relasaun Publika F-FDTL. Xefe Estadu-Maiór Jenerál F-FDTL, Tenente Jeneral, Falur Rate Laek ho Parseiru sira lansa serimonia abertura ba Igualdade Jeneru, iha salaun enkontru Kuartel Fatuhada, Dili, foin lalais ne'e. Foto:Media Relasaun Publika F-FDTL.

DILI: Xefe Estadu Maiór Jenerál Forsa Armada (XEMGFA) Tenente Jenerál, Domingos Raul Falur Rate Laek hateten, envolvimentu feto iha  instituisaun F-FDTL atinji ona pursentu 14.

"Ha'u la hatene nia númeru hira, maibé feto ne'ebé envolve iha instituisaun militár ne'e iha 14% no barak mak okupa mós kargu importante sira," hateten Falur Rate Laek iha iha nia intervensaun bainhira hala’o deskursu iha formasaun seksaun jéneru nian bá kursu formasaun Kapitaun, ne'ebé hala’o iha Kuartel Jerál F-FDTL Fatuhada, (14/11).

Jenerál Falur komprometidu katak sei kontinua fó oportunidade ba feto ne'ebé halo karreira iha institusaun F-FDTL maka sei promove igualdade jeneru no hametim hakmatek entre feto no mane nomos hametin kapasidade abilidade sira ne’ebe sei ajuda sira atu sai lider forte no profisional.

Nune’e mos sei diversidade feto sira nia partisipasaun sei lori perspetiva no ideia foun, ne’ebe sei ajuda F-FDTL atu halo desizaun melho no dezenvolve estratejia efetiva. No feto sira ne’ebe halao kareira iha F-FDTL sei sai modelu ba jerasaun foun, ne’ebe sei inspira sira atu serve nasaun no komunidade.

Tanba F-FDTL moris husi luta FALINTIL nian, iha neʼebé mane no feto luta hamutuk ba ukun rasik-an. Ohin,  hasoru dezafiu foun idatransforma legadu ida-ne'e ba forsa armada ne'ebé profisionalizadu no modernizadu.

Nian hatutan, profisionalizasaun militár la'ós de'it kona-ba ekipamentu no teknolojia ne'e kona-ba harii instituisaun ne'ebé reflete valór demokrátiku sira no utiliza talentu nasionál hotu-hotu ne'ebé disponivel.

"Ita presiza klaru instituisaun militár profisionál ida labele esklui talentu umanu. Eskluzaun sistemátiku ba feto la'ós de'it injustu, ida-ne'e hanesan fallansu estratéjiku", nia afirma.

Falur subliña Integrasaun tomak feto sira-nian iha F- FDTL esensiál tanba razaun haat ida Efikásia Operasionál: Ekipa oioin foti desizaun ne'ebé efisiente iha situasaun kompleksu sira

Rua ezelénsia iha rekrutamentu sesu ba grupu talentu ne'ebé garante kualidade superiór. Haat lejitimidade demokrátika, forsas armadas ne'ebé reprezenta populasaun tomak iha lejitimidade boot no haat padraun Internasionál profisionalizasaun militár modernu presiza integrasaun jéneru.

Jenerál Falur esplika, iha Janeiru 2024, Governu aprova ona Planu Asaun Nasionál daruak kona-ba Feto, Pás no Seguransa (NAP 1325) ba tinan 2024-2028, hodi kumpre rezolusaun Konsellu Seguransa ONU nian 1325.

Rezolusaun ida-ne'e, ne'ebé adota iha tinan 2000, estabelese katak pás no seguransa sustentável imposivel bainhira feto sira esklui husi desizaun seguransa nian.Rezolusaun 1325 bazeia ba pilár haat ne'ebé sei orienta F-FDTL

Nia dehan, pilár ida mak partisipasaun asesu tomak ba feto iha kareira militár hotu-hotu, inklui kombate no komandu. Rua prevensaun inkluzaun feto iha estrutura foti desizaun nian kontribui ba prevensaun konflitu, pilár tolu mak protesaun mekanizmu sira hasoru asédiu, diskriminasaun, no violénsia bazeia ba jéneru inklui pilár ida ikus mak perspetiva Jéneru análize ba polítika hotu-hotu liu husi lente jéneru.

"Ba pesoál militár mane sira: Profisionalizasaun la ameasa ita-boot sira nia kareira-ida-ne'e permite atu serbisu ne'ebé di'ak liu ho sira, la haree ba jéneru. Diskriminasaun bazeia ba jéneru la konsistente ho valór militár sira. Hotu-hotu tenke sai pioneiru ba transformasaun ida- ne'e", nia afirma.

Falur mós husu ba pesoál militár feto sira mak erdeiru ba inan-feton sira ne'ebé luta ba ukun rasik-an  F-FDTL modernu ne'ebé oferese espasu atu serbí no ezije husi  profisionalizmu no aten- barani hanesan  ezije ba ema hotu. Instituisaun la buka símbolu buka líder sira ne'ebe eselente.

"Ha'u hakarak subliña mós ba militares feto sira atu halo ekilíbriu ba vida profisionál no vida privada. Hau akompanha katak feto militár sofre violensia domestika no presaun psikolójika barak, ne`eduni apela atu mantein papel nu`udar edukadora iha família, ba laen no oan sira, nune`e mos iha korajen atu luta hasoru dignidade feto nian", nia fó-hanoin.

Nia dehan,  moris sosiedade ne`ebe ho sistema patriarkal, maibé ne`e la sai barreira atu transforma mentalidade mane nian.

"Iha ita nia istória resente luta ba libertasaun nasionál, feto sempre halo papel ida krusiál ho sofrimentu fiziku, barak hetan violasoens sesuál, maibé ne'e mak konsekuénsia husi ita nia luta ba dignidade to`o libertasaun nasionál", nia afirma.

Falur louva partisipasaun feto iha instituisaun F-FDTL komesa hatudu mudansa signifante.

"Ohin loron, bainhira ha'u haree feto ofisiáis, ha'u haree futuru F-FDTL nian-instituisaun ida ne'ebé fiar-an, iha kbiit ne'ebé merese povu. Timor tomak nia konfiansa. Igualdade jéneru la hamenus profisionalizmu militárida-ne'e maka imperativu ida husi profisionalizmu militár modernu", nia konklui.

Rate this item
(0 votes)